Rugăciunea în patru direcţii

            Una dintre metodele mele preferate de protecţie sau de calmare a minţii este aşa-numita „Rugăciune în patru direcţii”.

 

        Cel care face rugăciunea se aşază pe covor, într-o poziţie cât mai confortabilă, cu faţa spre Nord. Pentru început, poate respira adânc de câteva ori, pentru a se calma şi a se linişti, mai ales mental.

        În momentul în care se instalează calmul mental, cel care se roagă poate începe rugăciunea. El o poate face cu ochii închişi sau deschişi, după cum se simte mai bine. Se porneşte de la Nord şi se rostesc următoarele:

        Să fie Lumină şi Pace în Ceruri

        Să fie Pace în Adâncuri

        Să fie Pace pe Pământ.

        Să fie Pace pentru toate Fiinţele

        Să fie Bucurie pentru toate Fiinţele

        Să fie Fericire pentru toate Fiinţele.

        Fiat, la Nord, la Est, la Sud şi la Vest, în Cer şi pe Pământ,

        Amin.

 

        Apoi cel care se roagă se roteşte cu corpul către Est, apoi către Sud, apoi către Vest şi apoi, din nou, către Nord. Se menţine poziţia corporală adoptată la început (ochii închişi sau deschişi, aşezat în fund / genunchi, altă postură, poziţia mâinilor etc.). Se rosteşte rugăciunea în fiecare punct, cu menţiunea că se va începe, la versul „Selah fiat”, cu punctul în care se află cel care se roagă în momentul respectiv, adică Selah fiat, la Est, la Sud, la Vest şi la Nord, apoi la Sud – Vest – Nord – Est, la Vest – Nord – Est – Sud, şi în cele din urmă, iar Nord – Est – Sud – Vest. De asemenea, formula „Fiat” poate fi înlocuită de cuvintele „Aşa să fie”, „Amin”, „Selah” (în ebraică) sau o altă formulă de întărire a rugăciunii.

        Rugăciunea se poate face şi în picioare. Ea poate fi adresată şi unei anumite persoane care are nevoie de ajutor, caz în care cuvântul „Fiinţele” va fi înlocuit de numele persoanei respective. Dacă se ştie şi cum arată aceasta, se poate vizualiza chipul lui / ei, pentru a-i transmite şi mai exact energia păcii, a bucuriei şi a fericirii.

 

Purificarea psihică

            Când vine vorba de magie, îmi place să combin elementele şi să creez, astfel, ritualuri personalizate. La fel s-a întâmplat şi în cazul următoarei practici. Eu sunt zodie de Apă. Cu toate acestea, mă înţeleg foarte bine cu Focul. De aceea, când am simţit pentru prima oară nevoia unei purificări mentale puternice, am combinat, aşa cum mi-a venit mie, aceste două elemente. Ce a ieşit, puteţi vedea în continuare.

        Am considerat că momentul optim pentru realizarea purificării este acela când mă aflu la duş. Îmi place să fixez duşul în suportul de pe perete, astfel încât să se afle deasupra capului meu, şi să simt că apa curge de sus în jos, din creştetul capului şi până la călcâie. Desigur, ideal este ca purificarea să aibă loc în natură. O singură dată mi s-a oferit ocazia de a fi în apropierea unei cascade şi de a face, astfel, ritualul acolo. Senzaţia este net diferită de cea de acasă, din cadă sau din cabina de duş, doar că şi natura prezintă nişte mici inconvenienţe, nu din cauza ei, ci din cauza oamenilor, cu care poţi da nas în nas exact atunci când te pregăteşti să închizi ochii şi să te concentrezi asupra a ceea ce urmează să faci. Şi locuri pustii… mai greu de găsit.:)

        Dar să încep.

        Duşul este, deci, fixat deasupra capului meu şi stropii de apă se scurg din creştet şi până la călcâie (mie apa curgându-mi pe faţă îmi dă senzaţia de înec, de teamă, şi nu-mi place deloc). Apa nu trebuie să fie rece, dar nici foarte caldă. Închid ochii şi inspir şi expir profund de câteva ori. Pe urmă mă liniştesc şi îmi imaginez că, aşa cum mă aflu în momentul respectiv, în poziţie verticală, stau cu picioarele pe un lotus cu o mie de petale şi că, din fiecare petală, ţâşneşte câte o limbă de foc, care se ridică până deasupra capului meu. Practic, eu sunt aşezată în mijlocul unei flori în flăcări, ce mă înconjoară cu o perdea de limbi de foc, dar fără că acestea să se îngemăneze deasupra capului meu. Încerc să menţin imaginea cât mai vie posibil. Dat fiind că îmi place foarte mult, nu îmi vine prea greu să fac asta. A nu se înţelege de aici că am o minte perfect liniştită sau că reuşesc să-mi liniştesc gândurile. Nici pomeneală, nu sunt deloc o maestră în calmul interior.

        Aşadar, ceea ce obţin este un şuvoi de apă care curge de sus în jos şi un şuvoi de foc care arde de jos în sus. Apa care vine de sus îndepărtează impurităţile interioare, începând din creştet şi coborând către picioare, „împingând” aceste „reziduuri” către focul purificator de la picioarele mele, unde sunt mistuite într-o clipită.

        Combinaţia apă – foc îmi da sentimentul de curăţenie şi de puritate psihică, lăuntrică.

        Îmi mai place şi să însoţesc ritualul cu o spălare atentă şi riguroasă a întregului corp, astfel încât limpezimea interioară să îşi găsească un corespondent la exterior.